Iustin Popfiu – Poezie şi proză

Iustin Popfiu a fost un cărturar ardelean din veacul al 19-lea, fost protopop greco-catolic în Leta Mare. „Dicţionarul teologilor români” (linc) de pe internet pretinde că ar fi murit în 1882 în „Leta Mare (azi Liteni), jud. Cluj”. Este o greşeală, e vorba de localitatea Leta Mare din Ungaria. Săptămînalul „Foaia românească” al românilor din Ungaria anunţa în 2014 (linc) că Autoguvernarea Românească din Ungaria a depus coroane la mormîntul lui Iustin Popfiu din Leta Mare (adică din Ungaria, nu din judeţul Cluj). Leta Mare – în ungureşte Létavértes – este un oraş din Ungaria cu peste 7000 de locuitori, din care aproape 20% greco-catolici (linc). La biserica greco-catolică din localitate se foloseşte azi limba maghiară, doar puţini locuitori mai vorbesc româneşte.

În 1870 Iustin Popfiu a tipărit la Oradea, „cu tipariul lui Otone Hugel”, cartea „Poesia si prosa” (Poezie şi proză”). Nu voi prezenta întreaga carte ci doar articolul „O privire fugitivă preste literatura română şi lipsa unei istorii critice a literaturii române” – discurs ţinut în 1867 la adunarea generală a ASTREI. Deasemeni, prezint cuprinsul cărţii. Cel mai interesant în cartea lui Popfiu mi se pare ortografia latinistă, specifică extremiştilor şcolii ardelene, pe care dînsul a folosit-o, într-o perioadă cînd ortografia limbii române cu litere latine nu era încă statornicită.

Popfiu01 Continuă lectura

Reclame